Faceți căutări pe acest blog

joi, 15 decembrie 2011

Not in my name

De curand m-am intors dintr-o scurta calatorie in „Grey Britain”. Mergand pe strada, am observat indivizi ce purtau la rever o cocarda rosie de forma unei flori de mac. La inceput am banuit ca semnifica apartenenta la o grupare politica, dar apoi am aflat ca simbolizeaza comemorarea soldatilor cazuti in razboaie, cat si solidaritatea cu cei schiloditi tot in razboaie. I se spune „Remembrance Day puppy”. Imi amintesc ca intr-una din serile petrecute in GB, la BBC, s-a transmis un reportaj despre o escadrila de avioane de lupta, tip Tornado, stationata temporar la o baza militara din Sicilia. Avioanele, parte din „armada aeriana” a NATO, efectuasera, conform spuselor unei reporterite batrane si amare precum un ceai cu bromura, peste 2000 de bombardamente asupra Libiei. Babataia cu microfonul BBC in gura, lauda cu zel realizarile pilotilor. La sfarsitul reportajului, ministrul apararii multumea militarilor pentru eliberarea Libia si concluziona „mission accomplished”!

La plecarea din GB, intr-o statie de metro din Londra, am dat aproape nas-in-nas cu actrita Helen Mirren. Era dincolo de linii, intr-un poster de aproximativ 3x3 metri. Macul rosu atarna pe reverul actritei, iar sloganurile: „soldatii nostri sunt adevaratele stele!” si „umar la umar cu trupele noastre”, impodobeau posterul. Afisul era parte dintr-o campanie de strangere de fonduri pentru cei schiloditi si pentru familiile celor ce au murit in razboaiele purtate de UK in ultima perioada. Pe site-ul Royal British Legion (care se ocupa de strangerea donatiilor) pot fi vazute si alte postere, dar cu acelasi tip de mesaje, precum cel din statia metroului londonez. Sunt infatisate atat vedete britanice cat si tineri soldati. Unii dintre soldati sunt echipati cu cate o proteza (in nici un caz bionica) fie la cate un picior, fie la cate o mana. Mi-am zis: „miroase a propaganda de razboi!” Este al cincilea razboi in care UK este implicata in ultimii 20 ani: Iugoslavia (Bosnia), Serbia (Kosovo), Afganistan, Irak si Libia. Toate au fost motivate prin interpretarea unor rezolutii ONU si prin multa manipulare.

Pe drumul de intoarcere din „Grey Britain”, mi-am amintit de un dosar Wikileaks: intr-un mesaj al ambasadorului american catre superiori, acesta comenta ca fiind paranoida atitudinea membrilor partidului conservator britanic, la vremea aceea aflati in campanie electorala. Conservatorii incercau sa convinga ambasadorul de faptul ca ei vor instaura un regim pro-american, daca vor castiga alegerile. Actualul ministru al apararii al UK promitea atunci „the Tories would "follow a much more pro-American profile in procurement" of military equipment, adica vor cumpara arme mai ales de la americani. Conservatorii au castigat alegerile, dar inainte de a cumpara noi arme ei au avut de lichidat stocurile. Primele arme folosite in razboiul purtat impotriva lui Gadhafi au fost Tomahawk-urile, rachete de cateva milioane de dolari bucata. In campania din Libia, conservatorilor britanici li s-au alaturat conservatorii francezi. Sarko este stiut ca fiind un apropiat al producatorului de armament Dassault.


De la revenirea mea din Grey Britain a trecut aproape o luna. Razboiul s-a mutat in alt plan: cel al crizelor suverane. Avem o grija noua: va fi sau nu va mai fi Euro. Ici colo cate o stire ne readuce la realitate: Qatar-ul va achizitiona bombe de tipul bunker-buster. Un reprezentant al Boeing (producatorul bombelor) a declarat ca in  ultimele luni mai multe tari au achizitionat acest tip de armament (n.a. folosit in Libia).


Se pare ca strategii militari au program non-stop. Ei trebuie sa inoade un razboi de urmatorul, pentru ca altfel nu-si pot justifica salariile si pastilele de Viagra:  ramasitele a 274 de soldati americani morti (in actiune) in perioada 2001-2008 au fost aruncate la groapa de gunoi.  La fel s-a procedat si cu ramasitele altor 1762 de soldati. („an additional group of 1,762 remains - which could not undergo DNA testing because they were badly damaged or burned - were also disposed of in this manner - Washington Post, citing the Air Force”)... Pana si pentru mortii-invingatori, este greu de gasit un loc linistit pe aceasta planeta.




Imi revin in memorie figurile triste ale militarilor cu proteze. Propaganda spune ca ei ar fi stelele, invingatorii! Daa-daa, atunci de ce au ajuns la mila publica?  Propaganda mai spune ca aceste razboaie s-au purtat pentru ca oamenii sa traiasca intr-o lume mai sigura in care „democratia” triumfa. Dupa 20 de ani de razboaie, care au urmat altor zeci de ani de razboaie, care veneau dupa secole si milenii de razboaie, de ce sa dau crezare propagandei? Nu, nu dau si consider ca aceste razboaie nu s-au purtat spre binele meu si nici in numele meu. Dar, al cui?




Dan Adrian Jianu


(expresii cheie: Remembrance Day puppy, Royal British Legion, Wikileaks-Tories-procurements, Qatar-bunker buster, 274 remains dumped)

marți, 6 decembrie 2011

De la „Gura lumii” la „Monkey Economics”

( recenzie a unor articole stiintifice publicate in ultimii 6 ani)


Generalizand, filosoful Lucian Blaga spunea ca vesnicia s-a nascut la sat. Parte a acestui concept filosofic este si „gura lumii”. La sat se spune: „este betiv, cum si ta-su a fost” sau „e curva, cum si bunica-sa a fost”. Gura lumii stie cine esti, ce obiceiuri ai, cum te vei purta in societate, pentru ca stie cine ti-au fost parintii, bunicii, strabunicii...Dar pana unde trebuie cautat in arborele genealogic, pentru a gasi indicii, explicatii privind comportamentul uman?

De la gura lumii la cercetarea stiitifica nu este decat un pas! Un grup de cercetatori de la Universitatea Yale (a 11 universitate din lume in 2010-http://www.arwu.org/ARWU2010.jsp) studiaza originea evolutiei mintii umane prin compararea abilitatilor congnitive ale oamenilor cu cele ale maimutelor primate. In 2006 cercetatorii Keith Chen (economist) si Laurie Santos (psiholog) de la Yale (amandoi absolventi de Harvard – prima universitate din lume in 2010)  au publicat o lucrare despre capacitatea unor maimute capucin (cebus apella) de a intelege cum functioneaza economia capitalista!

Maimutele capucin sunt de dimensiunea unui copil de un an si au un cerebel mic. Indivizii apartinand acestei specii de primate au doua teluri in viata: sa manance si sa faca sex ( ups! un prim „deja vu”). Experimentele efectuate au plecat de la dorinta lor, nelimitata, de a manca - capucinii fiind un fel de sac fara fund (deja vu).  Cercetatorii le-au invatat sa-si cumpere mancarea! Initial s-au gandit sa dea fiecarei maimutei cate un dolar pentru ca sa vada ce face cu el! Nu au utilizat dolari, ci niste discuri argintii, de plastic, cu o gaura in mijloc, adica dolari gauriti (precum monedele daneze sau cele chinezesti). Au exersat cateva luni pana cand au reusit sa prosteasca maimutele. Le-au facut sa creada ca aceste zorzoane de plastic sunt valoroase si pot fi schimbate contra ospatului dintr-o zi, dar si pentru cel de a doua zi. Cercetatorii au dat apoi maimutoilor cate 12 monede gaurite si i-au lasat sa decida (ha-ha-ha!) cate dintre ele vor „cheltui” pentru achizitia a doua produse: jeleuri si struguri. Prin acest prim pas s-a urmarit evaluarea preferintelor fiecarui maimutoi, dar si capacitatea lor de a intelege notiunea de buget! 

Ce a urmat este identic cu politica pe care supermachetul de cartier o practica! Cercetatorii au inceput sa se joace cu preturile. De exemplu au scazut pretul la jeleuri la jumatate si au analizat daca maimutele vor cumpara mai multe jeleuri si mai putini struguri. Maimutoii au aderat imediat la comportamentul specific uman, intr-o economiei de piata: daca pretul la un produs scade, atunci trebuie cumparat cat mai mult. Apoi cercetatorii i-au invatat maimutoii un joc de noroc (un fel de risca) pentru a vedea cum inteleg ei aceasta activitate. Ca fiind un potential de castig sau unul de pierdere? Maimutele au considerat  jocul de risca un potential de castig (unde ramasesem cu numaratoarea la deja vu-uri?) , la fel cum fac si oamenii, o decizie considerata irationala. Studiind acest fenomen care se numeste aversiunea fata de pierdere (loss aversion), psihologul Daniel Kahneman a castigat in 2002 premiul Nobel pentru economie. Cercetatorii au observat ca maimutele nu fac in mod deliberat economii si ca uneori fura cate un dolar, doi. Au creat un experiment in care o maimuta a fost lasata sa fure o mare cantitate de bani dintr-o anumita camera (banca?). Aceasta, dupa ce a furat o tava plina cu bani a dus-o, in spatiul in care se aflau celelalte. Au urmat scene haotice in care maimutele incercau sa puna laba pe cat mai multe monede. Cercetatorii le-au oferit mancare mai multa (Ferarri?) si atunci maimutele au inceput sa fure mai mult (de la buget?)!  Dar maimutoii au realizat ca banii pot fi folositi pentru ca sa cumpere orice, nu numai mancare. Cercetatorii au observat primul schimb bani-contra-sex din epoca maimutelor! Ce a facut maimuta cu banii obtinuti pentru sex? Si-a cumparat un post ministerial?! Nu, doar un strugure!

In concluzie: maimutele au inteles utilizarea banilor si au raspuns rational la oferte simple (preturi scazute); au raspuns irational in cazul jocurilor de noroc; nu au facut  economii; au furat cand au putut; au folosit ocazional banii pentru a cumpara sex; au folosit banii obtinuti din sex pentru a cumpara una–alta. Cercetarile au continuat si continua si in zilele noastre. Prin ele s-a demonstrat ca maimutele pot fi altruiste, ca sunt sensibile la bogatia altor semeni de-ai lor (sa moara capra!), ca sunt capabile sa ofere ajutor, ca inteleg ce inseamna corectitudinea, ca pot lua decizi cu risc (cine nu risca nu castiga!). S-a analizat si atitudinea acestora fata de indivizii apartinand altor grupuri de maimute din aceiasi specie, pentru a putea explica atitudinea oamenilor, in cazul lipsei unei experiente anterioare. S-a constatat ca maimutele (macaci- Macaca mulatta) pot distinge in mod automat fetele membrilor propriului grup, de cele ale membrilor altor grupuri si ca prezinta o mai mare vigilenta (suspiciune) fata de membrii (tradatorii!) altor grupuri (maimutoi rasisti, exclusivisti?!).

Firesc este sa ne intrebam, de ce se fac astfel de studii pe maimute! Avand in vedere ca in 1935 au fost desfiintate ultimele custi din gradinile zoologice din Basel si Torino, in care erau expusi africani (oameni!), ar putea fi o explicatie. Dar nu singura si in nici un caz cea mai satisfacatoare. Ce se poate dovedi cu aceste experimente? Ca avem in genele rasei comportamentul social, economic sau politic? Da! Ca maimutele inteleg cum functioneaza economia de piata? Da! Dar cine sunt cei care pot folosi rezultatele acestor experimente? Sa asteptam oferirea premiilor Nobel din acest an si poate vom afla! Pana atunci...somn usor! Cineva vegheaza pentru tine!

Dan Adrian Jianu


Bibliografie: